Medicul gălăţean Alexandru Nechifor, specialist în Adictologie, în Franţa, vorbeşte într-un interviu pentru „Adevărul” despre efectele negative provocate de dependenţa de internet, site-urile de socializare şi de medicamente din pandemie.

Medicul Alexandru Nechifor afirmă că primul semn al unei dependenţe în ceea ce priveşte site-urile de socializare îl reprezintă gestul prim făcut de dimineaţă, imediat după trezire, cel de verificare a telefonului sau a dispozitivului pe care suntem conectaţi la reţelele de socializare. Confom studiilor, ne verificăm în medie de 58 de ori pe zi telefonul mobil. Un fenomen îngrijorător este şi dependenţa de medicamente: 62% din români iau medicamente sau suplimente alimentare fără să consulte un medic.

Adevărul: Ce este adicţia?

Alexandru Nechifor: Adicţia sau dependenţa, aşa cum o cunosc majoritatea oamenilor, este o chestiune vastă şi este pe cât ar părea de nouă ca şi concept, este o problemă despre care se discută de mai bine de 5000 de ani. Cele mai frecvente adicţii conform statisticilor mondiale sunt : adicţia de alcool, droguri, jocuri de noroc, tutun, internet, pornografie. Acestea plasează România pe locuri „onorante”. Sunt şi adicţii de dată mai recentă, incluse în statisticile oficiale, precum adicţia la tehnologie şi sindromul selfie, adicţia alimentară, adicţia la medicamente, adicţia la opioide în îngrijirile paleative.

Adevărul: Cum se manifestă dependenţa de internet, ce probleme pot apărea?

Alexandru Nechifor: La fel că în cazul oricărui tip de dependenţă, elementele esenţiale sunt reprezentate de proeminenţa dorinţei (accesarea internetului devenind acţiunea preferată a unei persoanei, mergând până la ignorarea unor elemente importante ale vieţii cotidiene, de exemplu elevii sau studenţii care nu mai sunt interesaţi de activităţile şcolare ori profesionale, mergând până la ignorarea alimentaţiei sau a igienei personale din cauză că sunt ocupaţi toată ziua cu jocurile on-line), variaţii ale dispoziţiei (nervozitate, nelinişte, trecerea de la euforie la depresie), toleranţa (este nevoie de petrecerea din ce în ce a mai multor ore pe internet pentru că persoana să resimtă satisfacţie), sevrajul (lipsa posibilităţii de a accesa internetul produce simptome precum dispoziţie depresivă, agitaţie psihomotorie, insomnie, reducerea apetitului alimentar etc.), conflictul interior (persoană este prinsă între dorinţa de a abandona obiectul dependenţei şi dorinţa de a se folosi de acesta în continuare) şi recăderea (persoană poate avea perioade în care să se abţină de la comportamentul adictiv, dar apoi simte nevoia de a-l relua).

Adevărul: Există terapie în cazul dependenţei de internet? În ce constă?

Alexandru Nechifor: Este extrem de important că persoana în cauză să conştientizeze că are o problemă de adicţie în ceea ce priveşte internetul şi să apeleze la specialişti. Este nevoie de multe ori de o echipa mixtă de medici şi psihologi, extrem de important fiind şi suportul familiei şi al celor apropiaţi. Principalele forme de terapie sunt reprezentate de psihoterapia cognitiv-comportamentală individuală şi de grup, antidepresivele serotoninergice, antidepresivele dopaminergice şi antagoniştii receptorilor opioizi. Repet, implicarea familiei şi a celorlalţi factori de suport psihosociali este importantă pentru succesul terapiei, la fel că în orice dependenţă, fie ea de tip comportamental sau de substanţă.

Adevărul: Cum ar trebui părinţii să procedeze, ce îi sfătuiţi?

Alexandru Nechifor: Să fie alături de copii lor. Deşi nu de puţine ori, în ultima perioadă există o problemă de adicţie în familie. Trebuie înţeles de la bun început că orice adicţie reprezintă o problemă complexă şi că ea nu se poate rezolva cu forţa. Există tentaţia părinţilor să reţină telefonul mobil sau laptopul crezând că aşa se rezolvă problema de dependenţă a copilului sau a adolescentului. Extrem de important este să apeleze la specialişti pentru gestionarea acestor probleme şi să nu facă experimente pe propriii lor copii.

Adevărul: În perioada pandemiei a luat amploare dependenţa de site-urile de socializare?

Alexandru Nechifor: Cu siguranţă această perioadă de pandemie a agravat multe din aceste adicţii. Primul semn al unei dependenţe în ceea ce priveşte site-urile de socializare îl reprezintă gestul prim făcut de dimineaţă, imediat după trezire, cel de verificare a telefonului sau a dispozitivului pe care suntem conectaţi la reţelele de socializare. Conform studiilor, ne verificăm, în medie, de 58 de ori pe zi telefonul mobil, tocmai pentru a fi la curent cu aceste reţele de socializare. Ne petrecem 3 ore şi 15 minute pe zi folosind aceste dispozitive, adică mai mult de 35 de zile într-un an le petrecem în lumea virtuală. Şi toate aceste date sunt colectate înainte de pandemie. Cred că situaţia este mult mai îngrijorătoare acum.

Adevărul: Ce ne puteţi spune despre dependenţa de medicamente?

Alexandru Nechifor: Să discutăm pe cifre. Un procent de 68% dintre români deţin acasă propriul stoc de medicamente. 8 din 10 români apelează la medicamente fără prescripţie medicală atunci când se confruntă cu simptome de răceală şi gripă. 62% din români iau medicamente sau suplimente alimentare fără să consulte un medic. Eu spun că privind aceste cifre, clar avem o mare problemă şi nu conştientizăm ce efecte poate avea acesta practică.

Adevărul: Când apare dependenţa psihologică de medicamente, care sunt simptomele şi cum afectează starea de sănătate?

Alexandru Nechifor: Cea mai frecventă dependenţă este cea de medicamentele psihotrope (cele eliberate de medicul psihiatru doar pe baza de reţeta). Însă, în acest caz este destul de bine manageriată, pacientul fiind în contact constant cu un medic care poate observă acesta dependenţă. În ultimul timp, însă, există o dependenţă psihică în administrarea de medicamente antialgice, antitermice şi cele din cu acţiune în zona digestivă. Poate suna ciudat din partea unui medic, dar să ştiţi că febra şi durerea au rolul lor. Ne-am obişnuit ca la cea mai mică modificare a temperaturii corporale să luăm preventiv medicamente antitermice, sau la cea mai mică posibilitate de durere să luăm altialgice Este cu siguranţă un comportament total greşit.

Adevărul: Poate există dependenţă de ciocolată sau dulciuri?

Alexandru Nechifor: Evident că da, cel mai frecvent discutăm în realitate despre dependenţă de zahăr. Simptomele tipice ale dependenţei de zahăr sunt pierderea controlului asupra alimentelor consumate şi a cantităţii lor, precum şi senzaţia accentuată de disconfort şi agitaţie în lipsa consumului deşertului zilnic preferat (ciocolată, prăjituri, sucuri carbogazoase etc.). În lipsa satisfacerii poftei de dulce, pot să apară simptome fizice evidente, precum stare de nervozitate, transpiraţii reci sau tremur uşor al corpului. Mai multe studii au demonstrat că dependenta cauzată de zahăr este aproape de nivelul dependenţei produse de heroină şi judecând după numărul de persoane ce suferă de diabet zaharat sau obezitate, cu siguranţă această adicţie este una despre care ar trebui să discutăm mai mult şi să luăm măsuri cât se poate de concrete şi rapide.

SURSA – www.adevarul.ro

Lasă un răspuns