Cand vorbim despre dependenta de substante exista o tendinta generalizata de a ne focaliza pe droguri ca heroina, cocaina, alcool sau tutun, insa omitem preparatele farmaceutice uzuale sau cele care se elibereaza doar pe baza de reteta medicala, a declarat pentru AGERPRES dr. Codrina Moraru, medic psihiatru in cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iasi.

Potrivit medicului, aceste preparate farmaceutice in sine au, la randul lor, un potential adictiv crescut.

„Sa nu uitam, de asemenea, ca in cadrul populatiei din Romania automedicatia este la ‘rang de cinste’, cu efecte indezirabile asupra psihicului si bunastarii individului. Medicamentele eliberate pe baza prescriptiei medicale reprezinta de fapt principala sursa de dependenta din lume”, a afirmat dr. Codrina Moraru.

Medicul iesean a explicat ca oamenii fac abuz de medicamente in primul rand din cauza usurintei cu care se pot obtine.

„Pastilele se pot procura foarte usor atat de la farmacii, cat si din mediul online, odata cu cresterea digitalizarii, astfel ca nu mai este nevoie ca pacientul sa mai treaca pe la medic. In al doilea rand, exista o credinta generala ca medicamentele par mai putin toxice decat drogurile. Cand sunt folosite corect, pastilele pe baza de reteta sustin sanatatea si imbunatatesc calitatea vietii. Utilizate incorect, unele substante au aceleasi efecte nocive ca drogurile de mare risc. Un medicament poate avea efecte neplacute daca este luat concomitent cu alte tratamente sau cu alcool. Din dorinta de a ne trata singuri ajungem sa intram, asadar, intr-un cerc vicios, cu potential letal, care va necesita tratament extensiv pe viitor. Este necesara o educatie sanitara permanenta a populatiei, a personalului medical, farmacistilor, pentru a nu se ajunge la situatii dramatice care sa puna in pericol viata pacientului. Pledez pentru vizita la medic atunci cand ne confruntam cu situatii medicale care ne depasesc competentele tocmai din dorinta de a nu ne face mai mult rau”, a precizat dr. Codrina Moraru.

Aceasta a mentionat, totodata, ca e bine stiut faptul ca in Romania populatia prefera sa recurga la automedicatie in loc sa consulte un specialist.

„Doi factori majori apar in plin plan, si anume: existenta unei patologii de tip psihiatric si stilul de viata stresant. Odata cu pandemia de SARS-CoV-2 si declansarea razboiului ruso-ucrainean, nivelul de anxietate a crescut vertiginos, cu urmari asupra sanatatii individului. Consumul indelungat de medicamente determina in timp toleranta la produsul farmaceutic, astfel incat, pentru a obtine acelasi efect, persoanele incep sa ia doze tot mai mari fara recomandare din partea unui medic”, atrage atentia dr. Moraru.

Surprinzator sau nu, sustine aceasta, adictia la medicamente poate aparea in mod accidental.

„Acest lucru se intampla atunci cand medicul prescrie un medicament cu potential adictiv si pacientul devine dependent de acesta. In unele cazuri, pacientii considera ca doza initiala nu mai are acelasi efect si isi cresc singuri si in mod constant doza, lucru care duce in cele din urma la dependenta. Cand se doreste intreruperea medicamentului, pacientul realizeaza ca nu se simte bine, apar simptomele de sevraj, motiv pentru care continua sa il ia”, a precizat medicul psihiatru.

In opinia medicului, cel mai des se face abuz la medicamentele sedative si cele impotriva anxietatii – in doza crescuta determina scaderea tensiunii arteriale, probleme de memorie si tulburari respiratorii. Supradozajul poate cauza coma sau moarte. O intrerupere brusca a tratamentului determina aparitia simptomelor de sevraj, cu risc de convulsii si chiar deces. La opioide – care de obicei sunt prescrise pentru calmarea durerilor – pot determina scaderea tensiunii arteriale, cu un potential crescut pentru coma; la hipnoticele nonbenzodiazepine – sau „pastilele de dormit”, cum le recunosc de cele mai multe ori pacientii, exemplifica dr. Moraru.

Excese se fac si in ceea ce priveste stimulentele sistemului nervos central – medicatie care este prescrisa pentru tulburarea de deficit de atentie si hiperactivitate (ADHD). Luata in exces, aceasta medicatie provoaca probleme cardiace cu tensiune arteriala crescuta, halucinatii, paranoia, agresivitate.

„O alta consecinta a abuzului de medicamente o reprezinta dependenta, un fenomen care ia amploare si din cauza vremurilor pe care le traim. Ca orice boala cronica, dependenta trebuie si poate fi tratata cu succes in beneficiul pacientului. Luate in exces sau din alte motive decat cele mentionate de producator, unele substante prezinta acelasi efect ca si drogurile de mare risc: stimuleaza centrii placerii de la nivelul creierului, dand nastere la o dorinta irezistibila de a utiliza in permanenta acea substanta. Asadar, in loc sa aiba un efect terapeutic si sa aline suferinta bolnavului, abuzul de medicamente ajunge sa perturbe si mai mult sanatatea individului. Un risc major il au varstnicii atunci cand utilizeaza medicamente cu potential adictiv, o reala problema si in crestere in secolul nostru”, a avertizat dr. Codrina Moraru.

Ea a precizat ca tratamentul dependentei la medicamente trebuie efectuat de catre medicul psihiatru in colaborare cu un psiholog si reprezinta un proces terapeutic de lunga durata.

„Cum ne dam seama daca o persoana a devenit dependenta de o anumita substanta? Atunci cand pacientul nu si-a mai luat doza zilnica apar simptome care ii perturba starea de normalitate. Simptomele pot fi: o senzatie de nervozitate, anxietate, furie, tulburari digestive cu greata, varsaturi, cefalee, dureri musculare, transpiratie, tremor, insomnii”, a explicat dr. Moraru.

Conform acesteia, persoanele dependente de medicatie dezvolta numeroase si ingenioase tactici pentru a face rost de mai multe pastile.

„Refuza cu vehementa examenele medicale propuse de specialist, pierd in mod regulat retetele prescrise si chiar incearca sa le modifice, se prezinta la medic la finalul programului, merg la cat mai multi profesionisti din sistemul medical. Ajungem astfel sa ne punem intrebarea daca medicamentele sunt cu adevarat bune sau nu pentru sanatate. Da, sunt bune, dar numai in cazul in care sunt administrate corect, la recomandarea unui medic, cu respectarea dozelor si a intervalelor orare. Pacientii in varsta, cu patologie psihiatrica preexistenta, si nu numai, ignora dozajul prescris de medic, nu respecta modul de administrare si de cele mai multe ori folosesc tratamente prescrise altui pacient, care de obicei este un membru al familiei sau apropiat. Medicul prescriptor este cel care trebuie informat daca apar efecte adverse care sunt deranjante pentru pacient, tocmai pentru a putea face modificarile necesare la tratament. Subliniez aici importanta controlului la o luna in cazul bolnavilor cu tulburari din sfera psihiatrica, control care ghideaza abordarea pe viitor a cazului”, a mai afirmat dr. Codrina Moraru, medic psihiatru la Institutul de Psihiatrie „Socola” din Iasi.

SURSA – www.stiripesurse.ro

Lasă un răspuns