DEPENDENTA DE ALCOOL – Centrul Rezidential "Izvorul Tamaduirii" Bacau

I. CE ESTE DEPENDENȚA DE ALCOOL?

Elementul esențial al dependenței de orice substanță îl constiutie un grup de simptome cognitive, comportamentale și fiziologice indicând că individul continuă uzul substanței în ciuda apariției unor probleme importante în legătură cu substanța. Există un pattern de autoadministrare repetată care duce de regulă la toleranță, abstinență și la un comportament de luare compulsivă a drogului. Dorința ardentă este posibil să fie experimentată de cei mai mulți indivizi cu dependență de o substanță, dacă nu chiar de toți.

Toleranța este definită ca necesitatea de cantități tot mai mari de substanță pentru a ajunge la efectul dorit. Ea se mai poate manifesta și ca resimțirea unui efect diminuat considerabil prin continuarea uzului aceleiași cantități de substanță.

Abstinența este o modificare dezadaptativă de comportament cu concomitențe fiziologice și cognitive care survine când concentrațiile sanguine sau tisulare ale unei substanțe se diminuează la acel individ care a menținut un uz prelungit de cantități mari de substanță. După dezvoltarea simptomelor neplăcute de abstinență, este posibil ca persoana să ia substanța pentru a-și ușura simptomele sau pentru a le evita, făcând de regulă uz de substanță toată ziua, începând curând după trezire.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

De cele mai multe ori, persoanele care consumă abuziv alcool sau cele dependente de alcool neagă sau refuză discuțiile referitoare la consumul și problemele cauzate de dependența de alcool. Consumul de alcool poate cauza în timp dependenta psihică și dependența fizică.

Semne ale dependenței psihice:

stările de indispoziție (frustrare, anxietate, stări depresive) sunt înlăturate prin consum;
anticiparea consumului, planificarea consumului și a ocaziilor de a consuma;
evocarea cu placere a momentelor de consum, memoria momentelor placute;
în fața unor situații limită sau a unor momente cu mare presiune emoțională (deces, boală, divorț, pierdere, câștig,etc euforie) dependentul se gândește automat la consumul de alcool.

în lipsa consumului apare tremuratul matinal al mâinilor și palmelor;
dificultăți de coordonare a mișcărilor, probleme de echilibru și de mers;
transpirație, stare de greață și/sau vărsături;
durere de cap, tensiune, probleme cardiace;
tulburări de somn;
alte semne specifice sevrajului alcoolic.

Toate acestea dispar sau se ameliorează imediat ce persoana consumă băutură alcoolică.

Deoarece băuturile alcoolice sunt atât de comune și accesibile în cultura noastră, uităm că alcoolul este un drog cu efecte similare drogurilor interzise. Alcoolul devine astfel un risc din ce în ce mai mare pentru că poate fi acceptat și încurajat de către cei din anturaj și cel puțin temporar îi poate face să pară și să se simtă mai mari. Consumul de alcool devine deci un comportament format pe baza învățării sociale.

II. EFECTELE CONSUMULUI DE ALCOOL

Alcoolul acționează în organism ca factor de stres: crește tesiunea arterială, sunt eliberate în sânge, mai multe substanțe ca: lipide, zaharuri, cortizon.
Organismul folosește energie pentru înlăturarea alcoolului din organism, energie care ar fi fost necesară pentru buna lor funcționare. Metabolizarea alcoolului la nivelul ficatului, „fură” 80% din oxigenul necesar funcționării acestui organ. Astfel alcoolul devine un „parazit metabolic”. Celulele cardiace și cele nervoase, au cel mai ridicat consum de oxigen și suferă cel mai mult sub influența alcoolului.
Abuzul de alcool, consumul matinal „pe stomacul gol”, duce la malnutriție. Organismul este lipsit de proteine, substanțe minerale și vitamine. Pe lângă reducerea aportului acestor elemente importante din hrană, excesul de etanol are ca efect reducerea progresivă a capacității intestinului subțire de a resorbi substanțe importante ca: vitamina B1, acidul folic, iar mai târziu sodiu și apă.
Produșii de înaltă toxicitate rezultați din descompunerea alcoolului (de ex. acetaldehida) afectează celulele nervoase.
Incapacitatea progresivă a intestinului subțire de a absorbi substanțe vitale bunei funcționări a organismului (vitamine în special A și C, săruri minerale), cauzează în timp tulburări nervoase și tulburări cu origine somatică. Pierderea calciului, a fosfaților și a vitaminei D ca urmare a consumului de alcool, duce la pierderea masei osoase și la creșterea pericolului de fracturare. Inflamațiile mucoaselor gastrice și duodenale, precum și fisurile la nivelul inferior al esofagului duc la sângerări grave. Consumul permanent de alcool crește de zece ori mai mult riscul de îmbolnăvire de cancer esofagian.
Sub incidența suferinței intră și mușchiul cardiac. Îmbolnăvirea acestui mușchi se numește cardiomiopatie. De patru ori mai mulți alcoolici mor din cauza tulburărilor cardiace decât de ciroză.

Mai pot să apară:

neliniște interioară, iritabilitate;
tulburări de somn, coșmaruri;
depresie, frică, complexe de inferioritate ascunse uneori în spatele unei fațade de grandomanie;
lipsă de voință, promite dar nu-și ține promisiunea;
izolarea și reducerea sferelor de interes;
lipsa igienei corporale, decădere fizică și psihică.

Dependența de alcool cauzează în timp alterarea sentimentelor și relațiilor cu membrii familiei, tulburarea relațiilor interpersonale la servici și în cercul de prieteni, reducerea sentimentelor de responsabilitate, neglijarea educației copiiilor, întarzierea și absența de la locul de muncă, accidente de muncă și de circulație, delicvență, divorț, pierderea locuinței și a locului de muncă.

III. TIPURI DE CONSUMATORI DE ALCOOL

Consumatori „sclavi ai grupului” – cei care nu pot spune “NU” grupului de apartenenta; care doresc prin adoptarea acestui comportament sa fie “acceptati” sau sa isi castige o anumita pozitie in grup: “Beau fiindca si prietenii mei o fac”; „Beau fiindca altfel ceilalti vor rade de mine!”
Consumatori “sclavi ai propriei imagini” – persoane care recurg la acest comportament pentru a-si crea sau mentine o anumita imagine. “Beau fiindca asta fac barbatii!”; “Beau fiindca voi fi mai puternic si mai interesant!”
Consumatori “sclavi ai propriilor slabiciuni” – persoane care consuma alcool fiindca cred ca acesta le va rezolva problemele. “Am o groaza de probleme pe care nu stiu sa le rezolv! “; “Beau fiindca imi place!”

IV. EVOLUȚIA DEPENDENȚEI DE ALCOOL

S-au făcut numeroase studii pe persoanele dependente de alcool iar cercetătorul E.M. Jellinek a elaborat o descriere sintetică a evoluției dependenței de alcool. Acesta prezintă evoluția alcoolismului în patru faze:

Faza pre-alcoolică
Faza de debut
Faza critică
Faza cronică

În faza pre-alcoolică alcoolul este consumat ocazional, la petreceri, sărbători, protocoale, etc. În acest stadiu nu există dependență fizică și psihică. Dependența se poate crea ori prin consum de alcool repetat (însă mulți consumatori în exces nu depășesc niciodată acest punct) ori crescând cantitatea de alcool din ce în ce mai mult cu fiecare ocazie de consum.

În cea de-a doua fază, numită faza de debut, sunt "asigurate" de către consumator toate condițiile pentru dezvoltarea dependenței. Consumatorul manifestă următoarele simptome: amnezie, consum de alcool pentru efectul în sine, acunderea alcoolului, preocupare față de alcool, sorbirea cu sete a primului pahar, sentiment de vinovăție privind alcoolul, evitarea conversației pe tema alcoolului, apariția amneziilor după aproape fiecare consum.

În ultima fază a dependenței, faza cronică, se consideră de obicei ca din acest punct, nu mai există cale de întoarcere la „băutul controlat”. În acest stadiu dependența se manifestă prin:

consum permanent de alcool – de unul singur sau în compania prietenilor de pahar;
deteriorare etică – sistemul de valori s-a modificat;
deteriorare reversibilă a gândirii;
deteriorare socială prin compania consumatorilor;
înlocuirea oricărei băuturi cu alcool;
tremurături, consum pentru evitarea sevrajului;
refuzul de a accepta starea de degradare fizică și psihică;
psihoze alcoolice determinate de consumul de alcool: beția patologică, delirium tremens, halucinoză alcoolică, gelozia obsesivă a alcoolicului, encefalopatia Wernicke, sindromul Korsakov.

V. TERAPIA ALCOOLISMULUI

Se consideră că tratamentul celor care abuzează de alcool este dificil, deoarece consumul prelungit al acestuia conduce la dereglări ale sistemului nervos central, consecințele făcându-se simțite atât la nivelul procesării informației, cât și în planul echilibrului emoțional. Netratate, aceste efecte conduc la creșterea abuzivă și compulsivă a consumului care afectează toate sectoarele vieții psihice și devine unica strategie de a face fațî tulburărilor emoționale și situațiilor stresante specifice vieții cotidiene.

Abstinența (renunțarea totală la consumul de alcool) este singura soluție pentru ieșirea din dependență.

Alcoolismul se poate trata prin:

consiliere psihologică sau psihoterapie;
asistență medicală – cură de dezalcoolizare;
tratament post-cură prin internarea într-un centru de recuperare;
participarea regulată la grupuri de sprijin pentru dependenții de alcool.

Unii teoreticieni sunt de părere că prima sarcină a terapeutului constă în crearea unui cadru constructiv de colaborare și în elaborarea unui plan de acțiune. Acesta nu trebuie să ignore datele clinice, dar nici să-l blameze pe pacient, tratându-l cu respect și înțelegere, fără a ezita însă să abordeze subiecte neconvenabile. Cu alte cuvinte, atitudinea terapeutului trebuie să realizeze un echilibru între acceptare și acțiunile în direcția schimbării. Deși pacienții care au probleme cu abuzul nu sunt la început dispuși să discute această problemă cu terapeutul, ei vor accepta să abordeze alte aspecte care îi deranjează. Concentrându-se asupra problemelor pacienților, terapeutul le va demonstra astfel faptul că îi pasă de situația lor în calitate de persoane și nu neapărat ca alcoolici. Acest tip de abordare contribuie la realizarea unei bune relații terapeutice, pacientul devenind tot mai dispus să facă dezvăluiri cu privire la problemele sale legate de alcool.

Enumerăm în continuare câteva din situațiile de criză pe care le poate experimenta un alcoolic: consumarea unor supradoze și suicidul, pierderea locuinței, dispariția de la domiciliu, pierderea locului de muncă, pierderea unei relații apropiate, afecțiunile medicale, probleme cu legislația în vigoare. În lucrul cu o persoană aflată în oricare din aceste situații psihoterapia are rol hotărâtor pentru succes.

Prin gravitatea tulburărilor de personalitate pe care le determină, aceste droguri afectează și sensul moral al comportamentului social al individului, ducând la apariția unor manifestări antisociale de tip aberant. În mecanismele sociogenetice ale toxicomaniilor, un rol deosebit au carențele educaționale, frustrările afective, stările complexuale, mediile familiale dezorganizate, presiunile în educația copiilor, exemplul rău, lipsa de control psihoeducațional în perioadele de criză psihobiologică.

O etapă mult mai grea și anevoioasă este, în dezintoxicare, prevenirea recăderilor. Aici sarcina terapeuților se îndreaptă spre abordarea psihologică a bolnavilor, în primul rând, prin creșterea motivației bolnavului pentru menținerea abstinenței, obținută prin tratamentul anterior. Există o strategie referitoare la comportamentul bolnavului în raport cu ocaziile intempestive pentru consumul de alcool dar și cu impulsurile pentru reluarea consumului, provenite din condiționarea reflexă a unor situații anterioare în care bolnavul era obișnuit să consume alcool (de ex. la sfârșitul zilei, după parcarea mașinii în garaj, cocktail-uri, vizite "la țară", la prieteni "cu cazan de țuică", etc), astfel de situații trebuie incluse într-o listă specifică pentru pacientul respectiv, care va trebui să evite momentele respective sau să le compenseze prin "contramăsuri".

Centrul "Izvorul Tămăduirii" folosește ca metodă terapeutică Modelul Minnesota ce fructifică experiența AA a programului "Celor 12 pașii". Este cea mai eficientă abordare a tratamentului dependenței, dezvoltat în Europa și în toată lumea cu cele mai bune rezultate.

Principiile grupurilor Alcoolicilor Anonimi și Narcoticilor Anonimi sunt rezumate în cei 12 Pași care ocupă un loc important în filozofia Modelului Minnesota. Dincolo de acest aspect activitatea Centrului de zi "Izvorul Tămăduirii" cu prinde o gamă variantă de servicii oferite de specialiști formați și cu experință îndelungată în domeniul adicțiilor.

Din rândul acestor servicii oferite, amintim:

consilierea individuală pentru persoanele dependente și pentru membrii familiei. Beneficiarii sunt ajutați să înțeleagă situația pe care o traversează, să își mobilizeze resursele interioare, să-și redobândească abilitățile sociale, printr-o relație terapeutică de „una la unu” bazată pe suport emoțional, empatie și înțelegere.
terapia de grup și grupul de suport, prin care membrii grupului se susțin reciproc, își împărtășesc experința, puterea și speranța cu scopul de a-și rezolva problemele legate de consum.
terapia ocupațională, este o modalitate de vindecare sau de păstrare a sănătății ce pornește de la o perspectivă „integrală” asupra vieții și organismului uman.
organizarea de cursuri de prevenire și informare, atât la nivel local cât și în țară. Scopul acestor demersuri este de a informa despre pericolul consumului de alcool și a altor droguri, felul în care aceste dependențe afectează atât persoana aflată în consum, cât și familia, cercul de prieteni, colegi, ducând la o degradare treptată și ireversibilă a persoanei dependente și a mediului în care aceasta își desfășoară activitatea.