In Romania o persoana moare la fiecare ora din cauza alcoolului

Potrivit unui studiu, in Romania o persoana moare la fiecare ora din cauza problemelor generate de consumul de alcool. In acesta situatie Ministerul Sanatatii nu are niciun program de sprijin a dependentilor de alcool.

„Un pahar cheama un alt pahar”, spune Mircea*, voluntar la Alcoolicii Anonimi de peste 20 de ani. Persoanele care se lupta cu dependenta de alcool „consuma pentru ca nu pot sa spuna «nu»”, iar societatea nu face mare lucru ca sa-i ajute sa sparga cercul dependentei, adauga el. Mircea are 59 de ani si a cunoscut sute de oameni care fac eforturi sa-si refaca viata. Ca fost dependent de alcool, si el se straduieste in fiecare zi sa se abtina de la bautura. 

Institutul National pentru Abuzul de Alcool si Alcoolism din SUA defineste alcoolismul drept imposibilitatea unei persoane de a controla sau stopa consumul de alcool, chiar daca este constienta de consecintele sociale si de sanatate pe care acesta le are. Acest consum excesiv are impact direct asupra modului in care functioneaza creierul, motiv pentru care dependenta de alcool e considerata afectiune medicala. Sub influenta alcoolului, emotiile pot deveni exagerate, iar memoria poate fi afectata. Alcoolul poate, de asemenea, sa influenteze diverse functii vitale ale corpului.  Pe masura ce o persoana consuma mai mult alcool, creste si toleranta acesteia la el, asa ca persoana respectiva va consuma tot mai mult pentru a simti efectele bauturii. Asa intervine dependenta. Deoarece cresterea cantitatii de alcool se face progresiv, de cele mai multe ori dependentii nu-si dau seama ca au o problema.

„Granita intre uzul si abuzul de alcool nu este clar definita si ea se orienteaza mai degraba dupa riscurile pentru sanatate decat dupa atitudinea fata de consumul de alcool. Cum riscurile nu sunt aceleasi pentru fiecare, multi oameni reactioneaza cu suspiciune cand li se spune ca abuzul de alcool are loc atunci cand se bea”, spune Gabriela Balan, psihologa, specialista in dependentele de alcool si droguri.

In Romania, 1,3% din populatia in varsta de 15 ani si peste este dependenta de alcool, conform datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, incluse intr-un raport al Ministerului roman al Sanatatii. Alcoolismul afecteaza in mai mare masura barbatii decat femeile. Potrivit studiilor recente, alcoolul nu aduce niciun beneficiu pentru sanatate si nicio cantitate de alcool nu e considerata sigura, anunta Organizatia Mondiala a Sanatatii.

Mircea a devenit constient ca e dependent de alcool abia dupa o intamplare in care era cat pe ce sa-si piarda viata si sa distruga si vietile altora. Dupa o petrecere de Revelion, a urcat la volan, desi bause mult si nu avea nici permis. Era impreuna cu doi colegi. Masina a alunecat, a iesit de pe carosabil si a ajuns deasupra unui sant. Vizavi era un grup de copii.

„Norocul meu a fost ca au fugit ei, ca potarnichile. S-au speriat, ca altfel i-as fi lovit”, povesteste Mircea. „In momentul ala tremuram din toate incheieturile, eram socat de ce s-a intamplat acolo. M-am trezit instantaneu din toata betia aia si nu mi-a mai trebuit nimic”, continua el. Intamplarea a fost punct de cotitura in viata voluntarului, care a simtit ca trebuie sa schimbe ceva. A gasit sprijin la Alcoolicii Anonimi, unde a cunoscut oameni cu experiente asemanatoare. Din pacate, a fost si singurul sprijin pe care l-a primit. „Noi ne ajutam reciproc”, spune el. 

Statul roman face doar campanii de informare

Desi Romania a recunoscut alcoolismul ca boala la inceputul anilor 2000, cei care se lupta cu dependenta au parte de prea putin sprijin, spune Mircea. Crede ca asta e unul dintre motivele pentru care multi alcoolici nici nu mai incearca sa se trateze.  „Statul roman nu face nimic sa-i ajute pe bolnavii astia, dar cand din cauza bolii (oamenii acestia, n.r.) fac ceva, sigur ca-s raspunzatori”, adauga voluntarul. „Prea sarim sa-i acuzam pe cei care, de fapt, sunt victime”, puncteaza el.

Ministerul Sanatatii confirma, intr-un raspuns pentru Libertatea, ca nu deruleaza programe de tratament pentru persoanele dependente de alcool. Tot ce exista sunt cateva programe de informare si educare realizate de Institutul National de Sanatate Publica si Centrul National de Sanatate Mintala si Lupta Antidrog.  INSP, de exemplu, deruleaza programul RO19 „Initiative in sanatatea publica”, in care medicii de familie au primit un Ghid de preventie. Conform acestui ghid, in cazurile extreme, medicul de familie poate sa recomande o evaluare la psihiatru, insa aceasta se face numai cu acordul pacientului. Psihiatrul urmeaza sa recomande tratamentul in spital sau in ambulatoriu, in functie de situatie, si poate recomanda sedinte de psihoterapie.

Lipsa unor programe clare pentru ajutorarea celor care consuma alcool pune presiune atat pe dependenti, cat si pe familiile acestora. „Daca traiesti langa un dependent, cu siguranta dezvolti niste comportamente care nu sunt firesti, nu sunt umane”, spune Mircea. Iar situatia nu este unica la noi. La nivel european, noua din zece dependenti de alcool nu primesc tratament adecvat. Apoi, pe langa tratament, ar trebui creat un intreg sistem care sa-l sustina pe bolnav si care sa includa si familia acestuia, pentru ca sansele de recuperare sa creasca.

„Nu e destul sa ceri ajutor, este important si sa il accepti”, spune Gabriela Balan. In momentul in care psihologul sau psihiatrul trateaza un dependent de alcool, ar trebui sa il trateze si pe partenerul acestuia, care de multe ori, la fel ca persoana alcoolica, nu realizeaza ca are nevoie de ajutor. „Unui suferind ii corespunde un ingrijitor al suferintei. Un co-alcoolic este o persoana din preajma alcoolicului, un aliat al acestuia şi un dublu participant la boala: işi primeşte şi el partea şi contribuie involuntar la stabilizarea bolii”, explica terapeuta. Și familia, prietenii sau colegii pot contribui involuntar la alimentarea dependentei celui bolnav, prin „co-dependenta”: ii scuza comportamentul, il scutesc de anumite responsabilitati, ori dimpotriva, incearca sa-i dovedeasca minciuna sau sa-l controleze. Iar asta doar amplifica situatia. „Cand sufera un organ, sufera toate”, subliniaza Gabriela Balan. 

Dupa fumat si hipertensiune arteriala, alcoolul reprezinta al treilea factor de risc pentru afectiuni grave de sanatate si moarte prematura in statele Uniunii Europene, potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Concret, mai mult de 3 milioane de decese care au loc in fiecare an la nivel global sunt asociate, intr-un fel sau altul, consumului excesiv de alcool, cele mai multe prin boli digestive si cardiovasculare, urmate de cancere si traumatisme – accidente rutiere sau violente fizice.

Alcoolul, la fel ca drogurile, blocheaza neurotransmitatorii din creier si astfel, distorsioneaza comportamentul şi altereaza senzatiile, perceptiile, gandurile si emotiile, care toate sunt reglate de creier, explica psihologa Gabriela Balan. Pe termen lung, consumul excesiv de alcool poate provoca leziuni cerebrale, dementa, distruge neuronii, afecteaza memoria, concentrarea si provoaca depresie. In anul 2021, ultimul pentru care exista date, in Romania au fost aproape 18.000 de internari pentru diagnosticul de tulburari mintale si de comportament din cauza consumului de alcool, conform datelor inregistrate la nivelul Centrului National de Statistica in Sanatate Publica. Dintre acestea, peste 3.200 de cazuri erau la pacienti noi, potrivit raportarilor medicilor de familie.

In Romania, mor anual in jur de 8.000 de oameni din cauza consumului de alcool, potrivit Comisiei Europene. Inseamna 22 de romani in fiecare zi, aproape unul la fiecare ora. Bolile cardiovasculare si ciroza hepatica sunt doua dintre cauze. O alta este consumul alcoolului la volan, care contribuie la rata mortalitatii de pe sosele, cea mai mare din UE.

In Romania, numarul persoanelor prinse baute la volan a crescut constant in ultimii ani. Daca in 2017, Politia Romana a dat putin peste 25.000 de sanctiuni pentru alcool, in 2021, numarul acestora a depasit 34.000. Este mare si numarul accidentelor provocate de soferi bauti. In anul 2022, s-au petrecut 741 de accidente grave – soldate cu decese sau cu persoane grav ranite – ca urmare a condusului sub influenta alcoolului, potrivit datelor oferite de politie la solicitarea Libertatea. Dintre acestea, in jur de 40 s-au lasat cu cel putin un deces. Conduce judetul Mures cu 55, urmat de Iasi cu 43, si de Maramures cu 39 de accidente. La polul opus gasim judetele Valcea cu 5 accidente, iar Alba a raportat un singur accident din cauza alcoolului pe parcursul anului 2022. 

Consumul de alcool reduce viteza de reactie, ceea ce creste pericolul de accidente rutiere. Conexiunea e simpla, spune psihologa Gabriela Balan: cu cat a fost mai grav accidentul provocat de un sofer sub influenta alcoolului, cu atat mai mult alcool a fost implicat. Mircea a avut un prieten caruia politia i-a luat carnetul pentru ca l-a prins baut. „Și a spus ca el nu are nicio problema. Vezi, doamne, ca s-a intamplat sa-l intalneasca politia si ca daca nu se intampla ce bine era ca putea sa mai faca”, spune voluntarul. „Dupa, a mai facut asta si s-a intamplat un accident in care o persoana a decedat”. Amenda pentru conducerea sub influenta alcoolului ajunge pana la 2.900 de lei.

In Romania, consumul mediu de alcool la persoanele de peste 15 ani este de 14,4 litri de alcool pur pe an, arata un raport al Institutului National de Sanatate Publica din 2018. De peste doua ori mai mult decat media globala si pe locul al treilea in Uniunea Europeana, potrivit Eurostat.  Datele mai arata ca, din acest consum, un sfert este reprezentat de alcoolul produs in gospodarii si care nu este inregistrat oficial, deci nu poate fi controlat. Și mai grav este ca din ce in ce mai multi oameni consuma din ce in ce mai mult alcool. O arata situatia de la camerele de garda. Spre exemplu, in Iasi, la Institutul de Psihiatrie Socola, s-a inregistrat in ultimii ani o crestere a numarului de internari pentru tulburari asociate consumului de alcool, dupa cum a scris Libertatea.

Medicii au atras atentia asupra faptului ca acest „drog legal din societate” a inceput sa afecteze tot mai mult copiii si femeile. Situatia s-a acutizat, spuneau anul trecut medicii ieseni, din cauza pandemiei de COVID-19.  Un sondaj realizat in 2021 de catre Diageo, cel mai mare producator de bauturi spirtoase din lume, arata ca 35% dintre romani cred ca e normal consumul de alcool la copii, pentru ca asta ii poate ajuta sa devina consumatori mai responsabili in viitor. In acelasi timp, jumatate dintre romanii care consuma alcool sunt in riscul de a deveni dependenti.

Ajutor mai mult de la ONG-uri

Pentru ca nu exista programe clare, salvarea celor care lupta cu dependenta sta in ONG-uri, asa cum este Alcoolicii Anonimi. Mai sunt cateva centre care ofera sprijin psihologic pentru dependente, la Sibiu, Cluj, Galati, Bacau, Bucuresti, de exemplu, toate sustinute din donatii. Fiecare persoana care lupta cu dependenta de alcool reactioneaza diferit si are nevoi diferite, de aceea tratamentul trebuie personalizat. In mare, acesta presupune terapie, individuala si prin grupuri de suport, dar si detoxificare si abstinenta. Sunt si medicamente care ajuta, dar numai un medic poate spune ce i se potriveste unei anumite persoane. Cum contactezi Alcoolicii Anonimi Mircea le recomanda celor care se lupta cu dependenta sa se implice in activitatile organizatiei Alcoolicii Anonimi. „Ajutand pe cineva, te ajuti pe tine, in sensul ca iti aduci aminte de toate trairile alea si de ceea ce nu mai vrei sa fie in viata ta”, spune el.

SURSA – www.libertarea.ro